Index

PURPOSE DRIVEN CHURCH   Biserica condusa de scopuri

Seminarul nr. 6

Cum sa-ti ajuti membrii sa creasca?

invatatura  
pastorului Rick Warren  

(Acesta este un transcript al conferintei, nu o traducere a cartii "Purpose driven Church". 
Va rog sa aveti intelegere pentru calitatea textului).

De la simpli "membrii", la crestini "consacrati"

Noul Testament arata clar ca Dumnezeu vrea ca fiecare crestin sa creasca spre maturitatea spirituala. In Efeseni 4:14citim: "Ca sa nu mai fim copii… ci credinciosi adevarului… sa crestem în toate privintele, ca sa ajungem la cel ce este Capul, Hristos." 

Voia lui Dumnezeu este ca fiecare crestin sa creasca. Dumnezeu vrea sa devenim tot ceea ce ne-a randuit El sa fim. Întrebarea este: Cum îi putem ajuta pe credinciosii din biserica noastra sa creasca înspre maturitate? Cum vor deveni ei, din simpli membri ai bisericii, niste crestini maturi, tari, puternici în Domnul ? Doresc sa abordez întâi câteva conceptii gresite si neîntelegeri comune despre cresterea spirituala, iar apoi am sa va dau câteva sugestii despre cum îi puteti ajuta pe cei din biserica voastră sa se maturizeze.

I. Concepţii greşite despre creşterea spirituală

A. Maturitatea vine de la sine
Prima conceptie gresita este ca, odata ce te-ai nascut din nou cresterea este automata. Acest lucru nu este adevarat. Evident, multe biserici cred asta pentru ca nu au nici un plan, nici un program pentru a a-i ajuta pe oameni sa creasca înspre maturitate. Dar, adevarul este ca cresterea spirituala este intentionata. Nu are loc la voia întâmplarii. Are loc atunci când depui efort, petreci timp si iei hotarârea de a creste si de a te dezvolta. O persoana trebuie sa vrea sa creasca, trebuie sa hotarasca sa creasca si trebuie sa depuna efort pentru a creste. Nici maturitatea si nici cresterea nu sunt imediate. Evrei 5:12 spune: "În adevar, voi care demult trebuia sa fiti învatatori,… aveti iarasi trebuinta de cineva ca sa va învete cele dintâi adevaruri ale cuvintelor lui Dumnezeu." Apoi, Biblia spune în Filipeni, capitolul 2: "Continuati sa lucrati la mântuirea voastra, cu frica si cu tremur… caci Dumnezeu este acela care lucreaza în voi, si va da… si vointa si înfaptuirea." Observati ca acest verset spune: "lucrati la mântuirea voastra". Nu spune: "lucrati pentru mântuirea voastra", pentru ca nu lucram pentru ea. Este vorba de a lucra la ceea ce implica ea, odata ce devii credincios. Dar apoi, spune ca Dumnezeu lucreaza în noi, si ne da si vointa si înfaptuirea…. Noi trebuie sa facem ceva,… si Dumnezeu face ceva. În cresterea noastra spirituala, Dumnezeu îsi are partea lui… si noi avem partea noastra. Noi lucram la detalii,… iar Dumnezeu ne da puterea de care avem nevoie în viata. Adevarul este ca maturitatea unui crestin, este rezultatul dedicarii sale. Cresterea spirituala începe cu dedicarea descrisa în Romani 6:13, unde spune: "Dati-va pe voi însiva lui Dumnezeu." Cresterea nu vine de la sine. Ea vine ca rezultat al dedicarii.

B. Maturitatea este ceva ... mistic.
A doua conceptie gresita este aceea ca cresterea spirituala este "mistica", ca este ceva pe care doar unii oameni o ating, ca este foarte greu de realizat si ca nu este foarte practica. Multi credinciosi cred asta si se resemneaza la gândul că ei ca nu vor putea fi niciodata niste crestini maturi spiritual. Ei sunt convinşi că tot ce se nunmeşte crestere spirituala este doar pentru presbiteri, pentru pastori, si pentru martiri, intr+un cuvânt, pentru cei chemaţi să fie "sfinţi".

Adevarul este ca maturiyarea si cresterea spirituala este foarte practica si posibila oricarui crestin. Orice credincios poate creste spiritual daca-si dezvolta obiceiurile necesare pentru asta. Biblia ne spune în 1 Timotei, capitolul 4 ca trebuie sa alocam timp si efort pentru a ne mentine sanatosi spiritual. Tot asa cum este nevoie de timp si preocupare pentru a fi sanatosi fizic, e nevoie de timp si efort pentru a fi sanatosi spiritual. Daca vom dezvolta anumite obiceiuri, anumite practici de viaţă creştină, vom vedea cum vom creste înspre maturitate.

C. Maturitatea apare instantaneu.
A treia conceptie gresita este ca maturitatea spirituala poate aparea instantaneu, daca stii care este solutia potrivita. În timpul calatoriilor mele în întreaga lume, am descoperit ca unii crestini cauta un fel de "solutie secreta", un fel de "pastilă magică", acea "experientă" care, dintr-o data, îi va schimba din temelii si-i va face maturi. Ei cred ca dacă vor experimenta aşa ceva, nu vor mai avea probleme, nu vor mai pacatui şi nu vor mai fi ispititi. Aceşti oameni persevereayă febril în căutările lor. Ei caută în carti, în seminarii, în conferinte, în adunări special dedicate acestui scop. Vor ceva care sa-i schimbe peste noapte. Dar, adevărul este că aşa ceva nu este cu putinţă. Creşterea spirituală nu este un eveniment, ci un proces, iar acest proces necesita timp. Nu exista maturitate spirituala instantanee. Există însă un proces lent, care durează o viata întreagă.

Am petrecut ultimii douazeci si cinci de ani studiind care sunt elementele pentru cresterea spirituala a oamenilor si am descoperit de ce e nevoie pentru a creste, si pot sa va spun despre asta, dar nu pot sa va spun cum sa o faceti repede. E nevoie de timp. 

D. Maturitatea este masurata prin ceea ce sti.
A patra conceptie gresita este ca maturitatea spirituala este masurata prin ceea ce sti. Trebuie însă să spunem că este nevoie de mai mult decât de o formă de cunoastere teoretică. Multe biserici cred ca tot ceea ce trebuie sa faci pentru cresterea spirituală este să cunosti Biblia. Daca stii cartile din Biblie, daca poti vorbi despre diferite personaje din Biblie, daca poti discuta despre doctrinele Bibliei, atunci înseamna ca eşti cu adevarat matur. De fapt, maturitatea spirituala este demonstrata mai mult prin comportament decât prin ceea cunoştinţe sau credeu. Ea este demonstrata mai mult prin felul în care te comporti, decât prin ceea ce cunosti. Biblia spune ca noi trebuie sa continuam sa crestem toata viata. În timp ce crestem, trecem printr-o mare varietate de experiente. 

Viata crestina este mai mult decât cunoastere, crezuri şi doctrine. Ea este şi caracter şi comportament. Biblia spune ca noi trebuie sa fim împlinitori ai Cuvântului,  nu doar ascultatori. Iacov ne spune: "Arata-mi credinta ta fara fapte, si eu îti voi arata credinta mea din faptele mele." Efeseni 5:8 spune: "Odinioara erati întuneric; dar acum sunteti lumina în Domnul Isus. Umblati deci ca niste copii ai luminii" O asemenea viaţă ar trebui sa se vada. Oamenii nu văd ceea ce stii, ci ceea ce faci. Isus a fost si mai direct. În Matei 7:16, El spune: "Îi veti cunoaste dupa roadele lor." E nevoie de mai mult decât cunoasterea. De fapt, Biblia ne spune ca este periculos sa cunosti Biblia si sa nu actionezi conform ei. Daca doar studiezi Biblia si nu o lasi sa se rasfrânga în viata ta, în caracterul tau si în actiunile tale, poţi resimţi două consecinte periculoase:

 În primul rând, cunoasterea provoaca mândria. Biblia spune ca cunoasterea se umfla de mândrie, dar dragostea zideste. Unii dintre cei mai imaturi crestini pe care îi cunosc sunt niste adevarate depozite de cunoştinţe Biblice. Ei ştiu versete din Biblie pe de rost, cunosc întâmplari din Biblie, dar sunt plini mândrie, de duh de judecata. Sunt critici cu cei din jur si nu se comporta deloc ca Isus. 

Biblia ne spune ca Isus vorbea într-o zi cu fariseii si le spunea: "Va rataciti ! Pentru ca nu cunoasteti nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu." Acuyaţia este uimitoare, de vreme ce, a fi fariseu, însemna automat că ai memorat pe de rost cel puţin primele cinci carti ale Bibliei! La ce s-a referit Domnul Isus când a spus: "Voi nu cunoasteti Scripturile"? El spunea de fapt: "Deşi le ştiţi textul, voi nu le-ati aplicat în viata voastra." Cunoasterea, fara coborârea ei în practicăi, duce la mândrie.

În al doilea rând, cunoasterea măreste responsabilitatea. Cu o cunoastere mai profunda vine si o judecata mai aspra. Biblia spune: "Cine stie sa faca bine si nu face, savârseste un pacat !" Deci, daca studiez o carte a Bibliei şi nu o aplic în viata mea, mă pun în pericolul unei judecati mult mai aspre din partea lui Dumnezeu. 

E. Maturitatea este o treba personala.
A cincia conceptie gresita despre cresterea spirituala este ca ea ar fi o chestiune de ordin personal si particular, ca ar fi ceva ce are loc numai între tine si Dumnezeu, si nu-i treba nimănui să se amestece. Biblia nu ne învata aşa ceva. Ea ne spune ca crestinii au nevoie de relatii personale cu ceilalţi pentru a creste, ca nu poti sa cresti cu adevarat sănatos si echilibrat de unul singur. Pentru o creştere sănătoasă ai nevoie de "trupul lui Hristos". Ai nevoie de alti credinciosi. Nu există crestini independenti, crestini sigurateci si crestini izolati. Noi ne dezvoltam în relatiile de partasie cu ceilalţi creştini. Biblia spune în Evrei, capitolul 10: "Sa veghem unii asupra altora, ca sa ne îndemnam la dragoste si la fapte bune. Sa nu parasim adunarea noastra cum au unii obicei, ci sa ne îndemnam unii pe altii." Observati ca totul este la plural, nu la singular. Se refera la noi, la faptul ca suntem chemaţi să crestem împreuna.

Cu alte cuvinte, Dumnezeu vrea ca noi sa crestem într-o familie. În I Ioan 1:7 ni se spune ca una dintre dovezile maturitatii, este faptul ca avem partasie cu alti credinciosi. 1 Ioan 4:20 ne spune: "Cine nu iubeste pe fratele sau, pe care-l vede, cum poate sa iubeasca pe Dumnezeu pe care nu-L vede ?" Domnul Isus ne-a învatat ca, daca avem o pricina de cearta cu un alt crestin, închinarea noastra este desarta si ca trebuie sa ne punem lucrurile în rânduiala, înainte de a ne închina. Deci, cresterea spirituala nu este numai personala. Ea îi implica pe toti ceilalti din familia lui Dumnezeu.  

F. Maturitatea se atinge doar prin studiul Bibliei.
A sasea greseala este sa crezi ca pentru cresterea spirituala ai nevoie numai de studiu Biblic. In realitate acesta este doar unul din elementele necesare cresterii. Pe linga el mai ai nevoie si de celelalte. Ai nevoie să experimentezi închinarea împreună cu cu alti credinciosi. Ai nevoie să experimentezi studierea Bibliei în comun. Ai nevoie să pui în practica ceea ce ai învatat prin slujirea către alţii, prin partasia cu cei credinciosi si prin evanghelizarea necredinciosilor. Sincer, ultimul lucru de care au nevoie unii crestini este de ... înca un studiu biblic. Ceea ce au nevoie ei este să lase cartea jos şi să iasă afară şi să aplice în viaţă ceea ce stiu deja.

În rezumat, dacă vrei într-adevar sa cresti spiritual, trebuie sa întelegi ca cresterea începe cu un angajament, că este un proces treptat, că ea n-are loc peste noapte, că ea implica dezvoltarea unor obiceiuri de viaţă creştină, că ea este masurata de cele cinci scopuri diferite ale cresterii si că ea este stimulata de relatiile pe care le ai cu ceilalţi din biserica. Acum, bazat pe aceste clarificari, as vrea sa împartasesc cu voi cum puteţi sa-i ajutati oamenii din biserica voastră să creasca înspre maturitate. Aş vrea sa va impartasesc cu voi trei principii care guverneaza procesul de maturizare.

II. Intelege importanta CONSACRARII

A. Ajungem sa fim doar ceea ce ne-am propus constienti sa fim. 
In primul rind, daca vrei sa-i vezi pe oameni maturizindu-se, trebuie sa-i faci sa se consacre acestui lucru, pentru orice proces de crestere incepe doar din momentul consacrarii. Nu se întâmpla nimic pâna când cineva nu se hotaraste sa creasca, deoarece cresterea spirituală este intentionata. Unul din cele mai importante lucruri pe care le poţi face ca lider crestin este să-i determini pe cei din jur să se angajeze conştient într-un proces de creştere spirituală, pentru ca noi ajungem sa fim doar aceea ce ne-am propus constienti sa fim.  Fara sa te cunosc în prealabil, daca ar fi posibil sa-mi spui în ce esti angajat în acest moment, ti-as putea spune ce vei ajunge în cincisprezece sau douazeci de ani. Nu e nevoie sa fiu profet pentru asta. Spune-mi în ce esti angajat, spune-mi cum îti petreci timpul, cum îti cheltuiesti banii, energia, si-ţi voi putea spune unde şi ce vei fi peste douazeci de ani. Fiecare dintre noi devine ceea ce-ţi propune în mod conştient să devină. De aceea, trebuie sa te angajezi conştient în procesul de maturizare spirituală, trebuie sa te dedici cu mare atentie, pentru ca aceasta îti va hotarî destinul, nu doar fericirea ta de pe pamânt, ci destinul tau vesnic. 

B. Fiecare Biserica este cunoscuta prin ceea ce si-a propus sa faca.
Si încă ceva: dacă angajamentele spirituale personale hotarasc cine suntem fiecare din noi, tot aşa, ceea ce va deveni fiecare biserică se poate vedea din lucrarile în care este angajată ea. Fiecare biserica va deveni in timp ceea ce s-a angajat sa devina. De aceea, eu va încurajez sa deveniti o biserica condusa de scopuri si dedicata celor cinci scopuri ale bisericii Noului Testament.

C. Daca nu vei cere oamenilor sa fie cnsacrati, ei nu vor fi!
Care este cel mai bun mod în care le poti cere oamenilor sa faca un angajament ? As vrea sa va dau câteva sugestii. În primul rând, cere cu încredere. Biblia ne spune ca ni se va face dupa credinta noastra, iar atunci când vrei sa-i ceri unei persoane sa faca un angajament spiritual, cere-i aceasta cu încredere, asteptându-te de la ea sa ia decizia corecta. 

       * Fii specific
Spune-le clar exact ce astepti de la ei, ce vrei sa faca. Defineste clar angajamentul. 

       * Arata avantajele
Explica avantajele acelui angajament spiritual. Când faci aceste lucruri, vei descoperi ca este mult mai usor sa-i ajuti oamenii sa creasca în angajamentul lor în Domnul. 

D. Cu cit vei cere o consacrare mai mare, cu atit oamenii vor raspunde mai bine
Unul dintre lucrurile pe care le-am descoperit este ca cu cât le ceri oamenilor sa se angajeze la mai mult, cu atât reactia lor va fi mai prompta. 

Uneori, pastorii si liderii se tem ca oamenii vor pleca din adunare daca le vor cere sa faca un angajament important. Dar, oamenii nu resping ideia unui angajament, daca în spatele lui se afla un scop important. 

În biserica noastra obisnuim sa spunem ca: "Un mare angajament, pentru Marea Porunca si Marea Însarcinare va creste o biserica mare si un crestin adevarat." 

Oamenii simt nevoia sa se ataseze unei viziuni marete. Amintiti-va ca in Biblie, Domnul Isus a fost foarte pretentios cu oamenii. El i-a provocat Isus pe oameni sa faca angajamente importante: "Lasa totul si urmeaza-Ma", "Leapada-te de tine însuti, ia-ti crucea si urmeaza-Ma","Vreau sa Ma iubesti pe Mine mai mult decât pe oricine", "Eu trebuie sa fiu pe primul loc","Cauta mai întâi Împaratia lui Dumnezeu." Toate acestea sunt angajamente foarte importante. Desi pare paradoxal, cu cât creste în importanta angajamentul, cu atât raspunsul oamenilor este mai prompt.

E. Daca Biserica ta nu va cere consacrare, o vor cere altii.
Vreau sa va spun ca daca biserica voastra nu le va cere oamenilor sa faca un angajament fata de cauze inalte, o vor face tot felul de alte institutii si organizatii. Problema pe care o avem astazi este ca multi oameni au dat o mare importanta lucrurilor mai putin importante si neglijeaza lucrurile cu adevarat importante. Tragedia este ca lucrurile neimportante ii tradeaza pe oameni si-i lasa cu un gust amar in gura. 

F. Oamenii vor sa se consacre unei cauze care le da importanta.
Oamenii vor sa fie angajati în ceva semnificativ, vor sa fie dedicati unei cauze importante. Asa ne-a creat Dumnezeu. Si iata cum trebuie sa procedati:

G. Cladeste "pe consacrare", nu "spre consacrare".
Pentru cei ce se tem de angajamente foarte mari, construiti niste angajamente intermediare mai mici. Divizati scopurile mari in scopuri care pot fi atinse succesiv. Segmentati angajamentele importante în pasi mai mici pe care oamenii ii vor putea face mai usor. Atât timp cât oamenii nu sunt învatati sa tinda mereu spre ceva mai mare si mai bun, nu-i veti vedea crescind din punct de vedere spiritual.

III. Ajuta-i sa-si dezvolte obiceiuri/rutine de crestere spirituala.
Cel mai practic mod prin care oamenii pot fi ajutati sa se maturizeaza spiritual este deprinderea unor obiceiurilor bune.  A fi un ucenic implica a deprinde anumite practici, a-ti insusi o anumita rutina, a intra intr-o anumita disciplina. De ce sunt obiceiurile atât de importante ? Pentru ca ele sunt esenta caracterului. Caracterul pe care Dumnezeu vrea sa-l dezvolte in noi, un caracter intocmai ca acel al lui Hristos, se formeaza prin deprinderea unor obiceiurile bune. De exemplu, nu pot spune ca sunt cinstit , decât daca acesta este obiceiul meu, daca obisnuiesc sa fiu cinstit tot timpul. Daca sunt cinstit numai uneori, nu sunt integru sau cinstit. Daca spun ca sunt credincios doar uneori, aceea nu inseamna credinciosie. Credinciosie este atunci când am obiceiul de a fi credincios. Dumnezeu vrea ca eu sa-mi dezvolt obiceiul de a iubi, obiceiul de a fi bucuros, obiceiul de a fi credincios. El vrea sa-mi dezvolt obiceiurile de a fi fide si sensibil fata de nevoile altora. Deci, atunci când îi ajuti pe oameni sa dezvolte niste obiceiuri bune, solide, îi ajuti sa creasca înspre maturitate spirituala.

Dar, s-ar putea sa intrebi: "Care sunt cele mai importante obiceiurisi deprinderi de exersare spirituala? Exista unele care sunt absolut necesare ?" Eu cred ca da. Cred ca exista trei obiceiuri care sunt absolut esentiale pentru cresterea in viata crestina. Daca oamenii din adunarea ta vor fi învatati cum sa deprinda aceste trei obiceiuri, vor creste în maturitate spirituala toata viata si vor face aceasta indiferent daca ramin membrii in biserica ta sau vor pleca departe, sa faca parte dintr-o alta biserica.

Cele mai importante trei domenii ale vietii noastre sunt timpul nostru, banii nostri, si relatiile noastre. Spune-mi cum îti petreci timpul, spune-mi cum îti cheltuiesti banii si spune-mi cum îti sunt relatiile cu ceilalti si-ti voi putea spune care sunt lucrurile cele mai importante pentru tine. 

Indiferent de ce vei spune din virful buzelor, felul în care consumi aceste resurse, pe care ti le-a dat Dumnezeu, arata ce este cel mai important în viata ta.

A. Un timp zilnic de partasie cu Dumnezeu - Marcu 1:35
Primul obicei pozitiv necesar pentru cresterea spirituala este "un timp petrecut zilnic in partasie cu Dumnezeu." Al doilea obicei este "zeciuiala" sau "jertfa saptamânala.", iar al treilea obicei este "participarea la un grup mic de partasie", la o echipa mica dedicata lui Dumnezeu si Imparatiei Lui. As vrea sa explic pe rind.

In primul rând, daca vrei sa cresti spiritual, trebuie sa petreci zilnic timp de partasie cu Dumnezeu, un timp în care sa citesti Cuvântul Lui si sa te rogi. Cind citesti Cuvântul, Dumnezeu iti vorbeste tie, cind te rogi Ii vorbesti tu lui Dumnezeu. Facând aceste lucruri, tu vei dezvolta o relatie personala cu Dumnezeu. Ai fost creat de Dumnezeu si pentru Dumnezeu. Pâna nu vei întelege asta, viata ta nu va avea nici un sens. Ai fost creat pentru o relatie personala cu Dumnezeu. De aceea, Dumnezeu ti-a dat un duh si asta te face diferit de toate animalele. Nu vei vedea niciodata o vaca rugându-se si nu vei vedea niciodata un câine multumind înainte de mâncare. Doar fiintele umane au abilitatea de a comunica cu Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu le-a dat un duh. Am fost facuti dupa chipul Lui si pentru a avea partasie cu Dumnezeu. Daca nu-mi fac timp sa-L cunosc pe Dumnezeu prin Cuvântul Sau si prin rugaciune, am pierdut din vedere motivul primordial pentru care exist si am fost creat. Am pierdut din vedere lucrul pentru care a murit Isus Hristos. El a murit pe cruce pentru ca relatia mea cu Dumnezeu sa poata fi restabilita. Pacatul meu a rupt aceasta relatie, a rupt podul dintre mine si Dumnezeu, si in locul ei a aparut un zid de despartire. Isus a venit, a murit pe cruce, a surpat zidul de despartire si mi-a inlesnit sa pot intra din nou intr-o relatie personala cu Dumnezeu. 

Ar trebui sa luam în serios acest timp zilnic de partasie cu Dumnezeu, pentru a dezvolta relatiea personala pe care-o avem cu El. Nu poti dezvolta o relatie cu cineva, daca nu petreci timp impreuna cu acea persoana. Trebuie sa ai un timp zilnic de partasie cu Dumnezeu. 

B. Sa dai, saptaminal  Zeciuiala lui Dumnezeu - 1 Cor. 16:2
Al doilea obicei pe care trebuie sa-l insusesti este "zeciuiala" sau "jertfa saptamânala". In 1 Corinteni 16:2, Biblia ne spune ca în prima zi a saptamânii trebuie sa-I aducem lui Dumnezeu o jertfa. La ce se refera Biblia? Care este prima zi a saptamânii ? Duminica, ziua de închinare. A da, este un act de închinare. Atunci când Îi dau prima parte din banii mei lui Dumnezeu, în prima zi a saptamânii, Îi spun lui Dumnezeu: "Doamne, tu esti prioritatea numarul unu. Doamne, eu caut mai întâi Împaratia Ta si demonstrez asta prin timpul meu si prin bani, banii mei. Îti daruiesc prima zi a saptamânii, duminica, si, îti daruiesc a zecea parte din banii mei, zeciuiala mea."

C. Sa TE ALATURI unUI  grup dedicat lui Dumnezeu 
Al treilea obicei care îi ajuta pe crestini sa creasca, este participarea la un grup mic de partasie dedicat lui Dumnezeu. Asa cum am amintit într-o sesiune anterioara, pentru a creste spre maturitate trebuie sa intretii legaturi personale cu ceilalti crestini. 

Daca vei face tu insuti aceste lucruri si daca-i vei invata pe cei din adunarea ta sa-si insuseasca si ei aceste trei obiceiuri bune, vei fi un factor de maturizare spirituala. 

IV. Cele cinci blocuri ale  cresterii. 
Care sunt aceste cinci blocuri ale cresterii? Dati-mi voie sa vi le explic. Daca ar fi sa construiesti un perete, ai pune o piatra deasupra alteia, sau o caramida deasupra altei caramizi. În viata crestina exista cinci blocuri, cinci caramizi care îi ajuta pe oameni sa creasca înspre statura lui Christos. 

1. CUNOASTEREA: sa sti ce spune Cuvintul lui Dumnezeu
Primul bloc este "cunoasterea" Cuvântului lui Dumnezeu. A cunoaste Cuvântul lui Dumnezeu înseamna a cunoaste continutul ei. Ii studiezi personajele Bibliei, ii studiezi întâmplarile, ii studiezi principiile, adevarurile si doctrinele ei. Studiul Bibliei este fundatia pentru întregul proces de crestere spirituala. Biblia ne spune în Osea 4:6: "Poporul meu piere din lipsa de cunostinta." Fara cunoasterea Cuvintului lui Dumnezeu nu vei fi niciodata un crestin puternic. Trebuie sa cunosti Biblia.

2. PERSPECTIVA: Sa vezi lucrurile din punctul lui Dumnezeu de vedere
Dar, asta nu e totul. Peste cunoasterea Cuvântului lui Dumnezeu trebuie sa asezi un al doilea bloc, o a doua caramida: "o perspectiva corecta". Ce este aceasta "perspectiva corecta" ? O perspectiva corecta înseamna a vedea viata din punctul lui Dumnezeu de vedere. O perspectiva corecta înseamna a întelege nu numai ce face Dumnezeu. ci si "dece" face Dumnezeu ceea ce face. 

Cunoastere" înseamna sa sti "ce" a facut Dumnezeu în Biblie. 
"Perspectiva corecta" înseamna sa sti de ce a facut Dumnezeu ceea ce a facut

În Psalmul 103:7 se spune: "El si-a aratat caile Sale lui Moise, si lucrarile Sale copiilor lui Israel." Israelitii cunosteau ce a facut Dumnezeu. L-au vazut despicând Marea Rosie, L-au vazut facând minunea de la râul Iordan. Dar, spre deosebire de israeliti, Moise stia stia si de ce a facut-o Dumnezeu. Poporul cunostea "lucrarile lui Dumnezeu". Moise a avut privilegiul de a vedea "caile Lui"! Aceasta este accesul la o perspectiva corecta. 

Perspectiva corecta ne face sa-L iubim mai mult pe Domnul si tot ea ne ajuta sa rezistam ispitelor, sa ne descurcam în problemele noastre si ne fereste de greseli. Perspectiva ne face sa întelegem de ce permite Dumnezeu ca problemele sa existe, de ce îi da El voie diavolului sa ne ispiteasca, de ce permite El ca oamenilor buni sa li se întâmple lucruri rele, si de ce a permis Dumnezeu ca Domnul Isus sa moara pentru pacatele noastre. Când întelegi lucruri ca acestea, si pricepi "de ce?"-urile vietii, atunci ai dobindit o perspectiva corecta asupra vietii. 

3. CONVINGEREA: sa fi patruns de sentimentul datoriei
Al treilea bloc, a treia caramida, este "convingerea profunda". Convingerile sunt valori, angajamente si motivatii care ne motiveaza launtric sa sa facem ceea ce este bine. 

Pentru o parere sunt gata sa ma cert; 
pentru o convingere sunt gata sa mor!

Convingerea profunda esre rezultatul unei perspective corecte. Mai întâi dobândesti cunoasterea Cuvântului lui Dumnezeu. Apoi, studiind Cuvântul lui Dumnezeu, afli de ce Dumnezeu face ceea ce face, si dobindesti o perspectiva pentru viata. Când stii de ce Dumnezeu face ceea ce face, începi sa-ti cimentezi "convingerile". Ele sunt ceeace te fac sa devii un crestin puternic. Daca nu iei atitudine pentru ceva, daca n-ai convingeri puternice, este foarte putin probabil sa reusesti in ceea ce faci. 

Studiind istoria lumii, am descoperit ca oamenii cu cel mai mare impact asupra lumii nu au fost cei mai destepti, nici cei mai bogati, nici cei mai educati oameni, ci au fost oamenii care au avut cele mai profunde si durabile convingeri. Aceatea le-au alimentat si fortificat puterea lor cde convingere a altora. Cu multi ani în urma, Lenin, liderul comunist, spunea: "Dati-mi 100 de oameni cu convingeri, si voi schimba lumea." Trebuie sa recunoastem ca era gata, gata sa reuseasca ... La un moment dat, peste doua treimi din populatia lumii traia sub filozofia comunista. 

Cel mai bun exemplu de convingeri mari si nestramutate este insa Domnul Isus Hristos. Studiati Biblia si veti vedea de câte ori a spus: "Trebuie sa fac asta." In tot ce a facut, El a actionat din convingere si cu convingere.

4. PRICEPEREA: abilitatea de a sti "CUM" sa traiesti si sa lucrezi
Pe masura ce cunosti Cuvântul si dobindesti o perspectiva corecta, ajungi sa-ti formezi convingeri -  convingerea ca acesta carte este Cuvântul lui Dumnezeu, convingerea ca Dumnezeu nu ma va lasa si nu ma va parasi niciodata, convingerea ca biserica este cu adevarat familia lui Dumnezeu. Pe nivelul acestor convingeri asezi apoi "priceperea"

"Priceperea" se invirteste in jurul expresiei "cum sa?" "Cum sa-i învatam pe oameni, cum sa-mi împartaseasca credinta, cum sa rezist ispitelor, cum sa ma rog si cum sa primesc raspunsuri, cum sa studieze Biblia, cum sa rezolve conflictele. 

Dumnezeu vrea sa fim priceputi la Biblie, dar sa stim si cum sa o aplicam in viata practica. El ne spune în Timotei: "Cauta sa te înfatisezi înaintea lui Dumnezeu ca un om încercat, ca un lucrator care n-are de ce sa-i fie rusine, si care împarte drept Cuvântul adevarului." 

Într-una din primele sesiuni ale acestei conferinte, v-am vorbit despre un topor ascutit. Biblia spune, în Eclesiastul 10:10, ca daca ai un topor ascutit, e nevoie de mai putina energie pentru a taia lemnul si ca priceperea aduce succesul. Cine dobindeste pricepere, devine o binecuvintare pentru cei din jur. El stie sa-i învete pe oameni cum sa razbata în viata crestina.

5. CARACTERUL: sa devi ca si Christos in atitudini si in actiuni
Ultimul bloc al edificiului vietii, ultima caramida a constructiei de o viata, este "caracterul".  Cunosti Cuvântul lui Dumnezeu si stii de ce Dumnezeu face ceea ce face; îti construiesti convingerile despre viata, despre Dumnezeu, despre diavol, despre pacat si despre dreptate. Îti construiesti priceperea cu care sa razbati în viata crestina. Iar, în final, toate acestea vor forma in tine "caracterul". El este telul final al vietii crestine. Formulat in cuvinte, el este: sa fi asemenea Domnului Isus în atitudini si actiuni. Sa fii un înfaptuitor al Cuvântului, sa înveti sa gândesti ca si Hristos, sa vorbesti ca El si sa împartasesti ca El, sa slujesti ca El si sa te comporti in orice situatie cum se comporta El.

Daca veti ridica nivelul de angajament personal al oamenilor din biserica, daca îi veti ajuta sa-si insuseasca practici spirituale si daca veti construi asezind una peste cealalta cele cinci caramizi ale cresterii, veti avea in jur niste credinciosi maturi, care vor creste cu un caracter ca al lui Hristos, traind pentru a-I aduce slava lui Dumnezeu.