Vise, vise, vise …
Nu, nu-i vorba de visele pentru implinirea carora trudim de dimineata
pana seara, ci de acelea pe care le traim in timpul odihnei de seara
pana dimineata. De unde vin aceste vise? Ce mesaj au ele? Ce putem sa
invatam din ele? Cat de mult trebuie sa ne lasam influentati de mesajul
lor?
Oamenii au diferite pareri si diferite atitudini in problema viselor. Unii le
ignora pur si simplu, altii le noteaza, le interpreteaza si le
trambiteaza ca pe niste comunicari supranaturale. Tatal meu, Vasile
Branzei n-a crezut niciodata in valabilitatea viselor. Mama mea insa,
Carolina Branzei, l-a facut sa se clatine in aceasta convingere nu cu
argument teologice, ci pentru ca unele din visele ei au avut
incapatanarea … sa se implineasca. Ce spune despre aceasta problema
Biblia, cartea pe care ne-a lasat-o Dumnezeu ca sa-L intelegem pe El si
ca sa ne intelegem pe noi insine?
Ei bine, Biblia ne spune ca aceste vise pot avea cauze diferite: cauze
biologice, cauze psihologice, cauze teologice. Sa le luam pe rand … sau
mai bine sa incercam mai intai sa vedem ce sunt visele.
Care este definitia unui vis?
Un vis este o serie de ganduri, imagini si emotii experimentate in
timpul somnului. In medicina, visul este definit ca o punte de legatura
intre senzatiile constiente si memorie, un rezultat construit in jurul a
ceea ce am experimentat, ce am vazut si auzit in starea de veghe.
Inteles astfel, visul este un fel de ecou care apare in starea de somn
al realitatii traite in starea de veghe.
Medicina moderna a pus la punct niste laboratoare unde se studiaza …
somnul. Nu, personalul de acolo nu doarme cu coatele pe masa si nu-si
primeste salariul … ca prin somn, conform observatiei care spune ca
angajatii de la Stat … stau. De dormit, dorm pacientii, care vin acolo
sa scape de sindromul insomniei si al altor tulburari de somn. Aceste
laboratoare de specialitate au dovedit ca fiecare om viseaza una pana la
doua ore in timpul somnului de noapte. Visele se formeaza in mintea
noastra intr-o anumita perioada a somnului cunoscuta sub denumirea de
“alfa” sau somnul foarte superficial. La fiecare 90-110 minute somnul
nostru incepe cu nivelul alfa dupa care trece intr-un nivel mai profund,
numit “tetha” si se cufunda apoi la un nivel si mai adanc numit “delta”
(numarul acestor etapele difera de la o scoala medical, la alta). La
sfarsitul acestui “ciclu al somnului” de 90-110 de minute, fiecare om
revine la nivelul de somn de tip “alfa”, unde are o perioada scurta de
cinci minute de vise. Cand urmatorul ciclu de 90-110 de minute ajunge
iar la nivelul “alfa” perioada de vise este de 10 minute. A treia oara
cand se ajunge la nivelul “alfa” perioada de vise se mareste la
aproximativ cincisprezece minute si asa mai departe. Daca persoana
respectiva doarme opt ore, ultima ora de somn sunt petrecute aproape in
intregime in … lumea viselor. Adunate la un loc, perioadele petrecute la
nivelul “alfa” sunt deci de aproximativ doua ore pentru o persoana care
doarme in mod obisnuit un somn continuu de opt ore. In faza “delta”, cea
cu somn adanc si fara vise, unde biomagnetice “mangaie” creierul cu
orata de un ape secunda, cam de 1.000 de ori pe noapte. Faza “delta”
ocupa cam 20 la suta din durata somnului. Specialistii n-au descifrat
inca mecanismul somnului si nici care este natura si influenta acestor
unde biomagnetice asupra sistemului nervos.
La
nivelul de somn “alfa” se observa acea rapida miscare a globurilor
ocular (RMO), o intensificare a activitatii creierului, o accelerare a
ritmului de respiratie si o relaxare aproape totala a muschilor. Asa cum
o arata si numirea, ea este caracterizata printr-o inexplicabila miscare
a ochilor sub plapuma pleoapelor. Este ca si cum organismul ar urmari
scenele unui film proiectat inauntrul pleoapelor si-si misca ochii ca sa
urmareasca “actiunea”. Urmarind si masurand ce se intampla in aceasta
perioada “alfa” a somnului, medicii au putut determina in laboratoarele
de somn cat si cand visam in timpul noptii. Creierul are o capacitate
ne’nteleasa de a decupla sistemul locomotor de activitatea sa interna pe
timpul viselor, “paralizand” vremelnic organismul. Altfel, in faza de
vise am da din maini si din picioare ca un insomniac sau ca un robot
telecomandat. Specialistii au facut aceasta experienta cu o pisica la
care i-au suspendat “decuplatorul” si pisica a inceput sa alerge
besmetica prin laborator. Paradoxal, din cauza acestei “decuplari” de
scurta durata a sistemului locomotor, perioada viselor este si cea mai
odihnitoare, desi noua ni se pare ca in celelalte am dormit “ca un
bustean”.
Una
din cele mai surprinzatoare descoperiri ale lor este ca daca il trezesc
pe pacient ori de cate ori el intra intr-o perioada de somn la nivelul “alfa”,
impiedicand astfel trairea viselor, dupa cateva nopti, persoana incepe
sa dea semne de foarte accentuata oboseala nervoasa si chiar depresie.
Este foarte clar ca visele fac parte dintr-un proces strict necesar al
relaxarii noastre, dintr-un mecanism de eliberare a unor tensiuni
launtrice sufletesti care ne ajuta sa ne pastram echilibrul sufletesc si
sanatatea mentala. Visele pot fi considerate paznicii starii noastre de
bunastare emotionala si mentala.
Dupa
ce am vazut ca visele fac parte din mecanismele pe care le-a asezat
Dumnezeu prin creatie in structura fiintei noastre, se cuvine sa ne
intrebam: care este natura, motivatia si mesajul viselor noastre.
Biblia
ne spune ca exista trei astfel de categorii: vise produse de stimuli
biologici, vise produse de stimuli psihologici si vise pe care nu le
putem intelege si explica decat in termeni teologici.
1.
Cauze biologice
Biblia ne spune ca unele vise sunt rezultatul felului in care lucreaza
organele sistemelor noastre digestiv si nervos:
Isaia 29:8 ”Dupa cum cel flamand viseaza ca mananca si se trezeste cu
stomacul gol, si, dupa cum cel insetat viseaza ca bea si se trezeste
stors de puteri si cu setea nestamparata: tot asa va fi si cu multimea
neamurilor care vor veni sa lupte impotriva muntelui Sionului.” Este
firesc sa visezi ca stai la o masa imbelsugata atunci cand te-ai culcat
flamand. La fel de firesc este sa visezi ca-ti cad dintii daca suferi de
paradontoza. Cei cu tulburari respiratorii viseaza ca se sufoca, iar cei
care dorm in frig se viseaza in fata unor semineuri dogoritoare. Astfel
de manifestari sunt cat se poate de normale si foarte usor explicabile.
Visele din categoria aceasta nu au in ele un mesaj, ci numai un fel de
diagnostic, un fel de marturie a dificultatilor prin care trecem.
Ele pot fi si o recapitulare a evenimentelor pe care le-am trait.
Subiectele viselor de amintire ne pot readuce pe ecranul mintii lucruri
din cea mai frageda pruncie. Este o dovada ca undeva in adancul fiintei
noastre exista o inregistrare a intregii noastre vieti, cu evenimentele
ei placute sau neplacute, cu vorbele pe care le-am rostit si chiar si cu
gandurile care ne-au trecut vreodata prin minte. Biblia ne anunta ca
toate acestea vor fi examinate la marea judecata de la urma:
“Omul bun scoate lucruri bune din vistieria buna a inimii lui; dar omul
rau scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. Va spun ca, in
ziua judecatii, oamenii vor da socoteala de orice cuvant nefolositor, pe
care-l vor fi rostit” (Mat. 12:35-36; Iuda 1:15).
“De aceea sa nu judecati nimic inainte de vreme, pana va veni Domnul,
care va scoate la lumina lucrurile ascunse in intuneric si va descoperi
gandurile inimilor. Atunci, fiecare isi va capata lauda de la Dumnezeu”
(1 Corinteni 4:5).
O confirmare despre posibilitatea reamintirii tuturor lucrurilor pe care
le-am experimentat este experienta celor care, in moment de mare soc
sau criza “si-au vazut toata viata trecandu-le pe dinaintea ochilor”. O
astfel de experienta nu este altceva decat un vis recapitulativ rulat la
viteza maxima …
2.
Cauze psihologice
Emerson, unul din marii poeti ai Americii, sustine ca “visele poseda o
autenticitate intrinseca si o mare doza de adevar despre noi insine …
Ele plutesc deasupra realitatii, nefiind prin aceasta nereale, ci
apartinand unui strat superior realitatii, din multe puncte de vedere,
mai real decat realitatea insasi. Abilitatile noastre nocturne din vise
depasesc cu mult capacitatile noastre din starea de trezie. Visele
elibereaza o abundenta si o fluenta pe care n-o avem in evolutia noastra
din timpul zilei. … Un om perspicace si intelept va sti sa acorde o
atentie deosebita propriilor lui vise, pentru ca ele ii pun la
dispozitie o materie extraordinar de autentica despre propria
personalitate, nu in detaliile ei, ci in aspectul ei calitativ.”
Parafrazandu-l am putea spune: “Cine reuseste sa-si aminteasca visele
si sa le inteleaga este un om care reuseste sa-si priveasca in oglinda
sufletul …”. Fratele Richard {urmbrand avea obiceiul sa doarma cu
hartie si creion pe masuta de la capatul patului. (… din Amintiri cu
Sfinti)
Tatal meu, chiar si dupa cativa ani buni de la moartea mamei mele a
continuat sa o viseze aproape in fiecare noapte. Este una din cele mai
frumoase povesti de dragoste pe care le cunosc. Dansul abea astepta sa
mearga la culcare, iar dimineata ii parea rau ca trebuie sa se trezeasca.
Pe de alta parte, cam toti cei care am plecat foarte greu din Romania,
mai ales cei care au trecut prin traumele fugii peste frontiera si ale
puscariilor din Iugoslavia sau ale lagarelor de refugiati am visat ani
de zile ca eram iar in Romania si nu mai puteam reveni in America.
Veritabile cosmare! Eu, de exemplu, am tot visat ca ma intorsesem in
tara ca sa-l ajut la o teza pe prietenul si colegul meu de banca. Ma
trezeam de fiecare data leoarca de sudoare, in panica celui care facuse
cea mai mare prostie din viata lui si acum nu mai putea sa iasa din
Romania. Fiecare trezire dintr-un astfel de vis imi aducea dimineata
aceiasi bucurie imensa pe care o simtisem pentru prima data cand
aterizasem la Detroit, in Michigan.
“Caci, daca visurile se nasc din multimea grijilor, prostia nebunului se
cunoaste din multimea cuvintelor” (Eclesiastul 5:3).
“Caci asa vorbeste Domnul ostirilor, Dumnezeul lui Israel: „Nu va lasati
amagiti de prorocii vostri, care sunt in mijlocul vostru, nici de
ghicitorii vostri; n-ascultati nici de visatorii vostri, ale caror
visuri voi le pricinuiti!” (Ieremia 29:8).
Cei familiarizati cu visele nascute din cause biologice si psihologice
ne indeamna sa fim prudenti si sa nu punem un pret prea mare pe vise.
Aceasta parere a fost impartasita si de inteleptul Solomon:
Eclesiastul 5:7 ”Caci, daca este desertaciune in multimea visurilor, nu
mai putin este si in multimea vorbelor; de aceea, teme-te de Dumnezeu”.
Despre cauzele psihologice ale viselor n-au aflat doar oamenii de
stiinta de azi. Biblia ne spune ca aceiasi convingere o aveau si cei din
familia patriarhului Iacov. Atunci cand praslea familiei le-a istorisit
fratilor si parintilor lui doua din visele pe care le-a avut, Iosif s-a
pomenit banuit pe nedrept de porniri vanitoase, nesabuite nascute in
mintea unui copil prea rasfatat:
“Israel il iubea pe Iosif mai mult decat pe toti ceilalti fii ai sai,
pentru ca il nascuse la batranete; si i-a facut o haina pestrita. Fratii
lui au vazut ca tatal lor il iubea mai mult decat pe ei toti si au
inceput sa-l urasca. Nu puteau sa-i spuna nici o vorba prieteneasca.
Iosif a visat un vis si l-a istorisit fratilor sai, care l-au urat si
mai mult. El le-a zis: „Ia ascultati ce vis am visat! Noi eram la
legatul snopilor in mijlocul campului; si iata ca snopul meu s-a ridicat
si a stat in picioare; iar snopii vostri l-au inconjurat si s-au aruncat
cu fata la pamant inaintea lui.”
Fratii lui i-au zis: „Doar n-ai sa imparatesti tu peste noi? Doar n-ai
sa ne carmuiesti tu pe noi?” Şi l-au urat si mai mult din pricina
visurilor lui si din pricina cuvintelor lui.
Iosif a mai visat un alt vis si l-a istorisit fratilor sai. El a zis:
„Am mai visat un vis! Soarele, luna si unsprezece stele se aruncau cu
fata la pamant inaintea mea.” L-a istorisit tatalui sau si fratilor sai.
Tatal sau l-a mustrat si i-a zis: „Ce inseamna visul acesta pe care l-ai
visat? Nu cumva vom veni, eu, mama ta si fratii tai sa ne aruncam cu
fata la pamant inaintea ta?”
Fratii sai au inceput sa-l pizmuiasca; dar tatal sau a tinut minte
lucrurile acestea” (Gen. 37:3-11).
Este clar ca fratii lui Iosif au clasificat visele lui ca fiind din
categoria celor cu cause psihologice. Din acest motiv s-au grabit sa-l
mustre, sa-l dusmaneasca si sa-l porecleasca in batjocora “Fauritorul de
vise”.
“Iosif s-a dus dupa fratii sai si i-a gasit la Dotan. Ei l-au zarit de
departe si, pana sa se apropie de ei, s-au sfatuit sa-l omoare.” Ei au
zis unul catre altul: „Iata ca vine fauritorul de visuri! Veniti acum,
sa-l omoram si sa-l aruncam intr-una din aceste gropi; vom spune ca l-a
mancat o fiara salbatica si vom vedea ce se va alege de visurile lui.”
(Gen. 37:17-20).
Cei din familia lui Iosif n-aveau de unde sa stie ca era vorba de o cu
totul alta explicatie si ca Dumnezeu anunta cu mult inainte destinul
singular pe care-l va avea acest copil si modul minunat in care-si va
salva el familia. Visele lui Iosif nu izvorau din dorinta lui de
inaltare personala lui, ci dintr-o cu totul alta cauza ...
3.
Cauze teologice
Suntem o masinarie facuta de Dumnezeu si El o poate manevra pana in cele
mai mici amanunte. Creatorul poate comunica cu sufletul uman in toate
straturile sufletului uman: constient, inconstient si subconstient.
In Vechiul Testament,
cel mai des intalnit caracter al unui vis este acela de “mesaj din
partea lui Dumnezeu”.
“Ascultati bine ce va spun! Cand va fi printer voi un prooroc, Eu,
Domnul ma descopar lui printr-un vis … “(Num. 12:6).
In sensul acesta, “Dumnezeu a venit la Abimelec” si i-a vorbit (Gen.
20:3), “a vorbit printr-un inger al Domnlui” cu Iacov (Gen. 31:10-11), a
“a venit si i-a vorbit lui Laban” (Gen. 31:24) si I s-a aratat lui
Solomon (1 Regi 3:5).
Dumnezeu vorbeste cui vrea si numai atunci cand vrea El. Comunicarea
prin vise nu a fost restransa la aria poporului lui Dumnezeu. Faraonul
Egiptului a avut vise din partea lui Dumnezeu (Gen. 41). Doi slujitori
ai lui au avut si ei vise cauzate de Dumnezeu (Gen. 40). Iosif a primit
intelepciunea de a talmaci aceste vise pentru cei care le primisera.
Ghedeon afost intarit de un vis pe care l-a avut unul din dusmanii
poporului lui Dumnezeu (Jud. 7:13-15). Solomon a avut un dialog
profitabil cu Dumnezeu in vis (1 Regi 3:5-15). In Babilon, ca odinioara
Iosif in Egipt, Daniel a primit de la Dumnezeu darul de a talmaci
visurile (Daniel 1:17). A fost nevoie de un om ca acesta pentru ca
Dumnezeu a avut de gand sa-i dea niste vise formidabile lui
Nebucadnetar, stapanul lumii de atunci (Daniel 2, 4). Vise si vedenii au
primit toti profetii ale caror carti le putem citi in sectiunea
profetica a Vechiului Testament.
Nu tot ce este supranatural este insa si … dumnezeiesc. Si Diavolul este
supranatural, de aceea, anumite vise pot fi si de natura demonica.
Patriarhul Iov a avut astfel de experiente: “Cand zic: „Patul ma va
usura, culcusul imi va alina durerile” atunci ma inspaimanti prin
visuri, ma ingrozesti prin vedenii” (Iov 7:13).
Majoritatea oamenilor au trait cosmare. Unele au fost de-a dreptul
inspaimantatoare. Tatal meu mi-a povestit ca s-a luptat o noapte
intreaga cu Satan si cu demoni care cautau sa-l tina legat de pat si sa-l
omoare. A scapat doar dupa o lupta teribila si numai dupa ce a rostit cu
toata credinta Numele de biruitor al Domnului Isus Christos.
Ceva asemanator este descris in cartea lui Iov: “Un cuvant s-a furisat
pana la mine si urechea mea i-a prins sunetele usoare. În clipa cand
vedeniile de noapte framanta gandul, cand oamenii sunt cufundati intr-un
somn adanc, m-a apucat groaza si spaima si toate oasele mi-au tremurat.
Un duh a trecut pe langa mine,... Tot parul mi s-a zbarlit ...” (Iov
4:12-15).
Cartea patriarhului Iov contine un alt pasaj major despre sursa si
semnificatia viselor cu cause teologice. Elihu, acest purtator de cuvant
al Duhului Sfant, ne explica o lucrare tainica de “reprogramare” mentala
a constiintei pe care o face in mod tainic Dumnezeu prin visele din
timpul noptii. Asemenea unui specialist in computer, Dumnezeu
“reformeaza” starturile adanci ale gandirii si ale constiintei noastre:
“El vorbeste prin visuri, prin vedenii de noapte, cand oamenii sunt
cufundati intr-un somn adanc, cand dorm in patul lor. Atunci El le da
instiintari, si le intipareste invataturile Lui, ca sa abata pe om de la
rau, si sa-l fereasca de mandrie, ca sa-i pazeasca sufletul de groapa si
viata de loviturile sabiei” (Iov 32:15-18).
Oamenii au observat ca “noaptea este un sfetnic bun”. Ce nu stiu ei,
spune Elihu, este ca observatia aceasta este adevarata pentru ca in
timpul noptii, pe durata somnului, Dumnezeu “’ntipareste invataturile
Lui” in constiinta lor “ca sa abata pe om de la rau, si sa-l fereasca de
mandrie, ca sa-i pazeasca sufletul de groapa si viata de loviturile
sabiei.” In Noul Testament, apostolul Pavel confirma importanta lucrarii
constiintei in luarea deciziilor de viata:
“Pentru ca nu cei ce aud Legea, sunt neprihaniti inaintea lui Dumnezeu,
ci cei ce implinesc legea aceasta, vor fi socotiti neprihaniti. Cand
Neamurile, cu toate ca n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin
aceasta ei, care n-au o lege, isi sunt singuri lege; si ei dovedesc ca
lucrarea Legii este scrisa in inimile lor; fiindca despre lucrarea
aceasta marturiseste cugetul lor si gandurile lor, care sau se
invinovatesc sau se dezvinovatesc intre ele. Şi faptul acesta se va
vedea in ziua cand, dupa Evanghelia mea, Dumnezeu va judeca, prin Isus
Christos, lucrurile ascunse ale oamenilor” (Rom. 2:13-16).
Visele nu sunt o cale garantata pentru aflarea voiei lui Dumnezeu. Nu-L
putem forta pe Dumnezeu sa ne vorbeasca. Aceasta a fost experienta
imparatului Saul: “Saul a intrebat pe Domnul si Domnul nu i-a raspuns
nici prin vise, nici prin Urim, nici prin proroci” (1 Samuel 28:6).
Avand in vedere abundenta de vise inregistrate in Vechiul Testament,
trebuie sa luam in considerare si avertizarea data de Dumnezeu impotriva
“falsificatorilor de vise”. Pericolul a fost mare, tentatia irezistibila
pentru multi, iar pedeapsa hotarata de Dumnezeu pentru astfel de cazuri
a fost categorica:
“Daca se va ridica in mijlocul tau un proroc sau un visator de vise
care-ti va vesti un semn sau o minune, … zicand: “Haidem dupa alti
dumnezei”, dumnezei pe care tu nu ii cunosti, “si sa le slujim lor” …
sa n-asculti cuvintele acelui proroc sau visator de vise, caci Domnul,
Dumnezeul vostru, va pune la incercare ca sa stie daca iubiti pe Domnul,
Dumnezeul vostru, din toata inima voastra si din tot sufletul vostru. …
Prorocul sau visatorul acela de vise sa fie pedepsit cu moartea, caci a
vorbit de razvratire impotriva Domnului, Dumnezeului vostru, care v-a
scos din tara Egiptului si v-a izbavit din casa robiei si a voit sa te
abata de la calea in care ti-a poruncit Domnul, Dumnezeul tau, sa umbli.
Sa scoti astfel raul din mijlocul tau” (Deut 13:1-5).
Pentru ca pericolul era mortal, si pedeapsa aplicata trebuia sa fie cu
moartea.
In mai toate vremurile de decadenta spirituala si morala au existat
astfel de oameni care au starnit mania lui Dumnezeu pentru falsitatea
lucrarii lor: „Am auzit ce spun prorocii, care prorocesc minciuni in
Numele Meu, zicand: „Am avut un vis! Am visat un vis!” … Prorocul, care
a avut un vis, sa istoriseasca visul acesta si cine a auzit Cuvantul
Meu, sa spuna intocmai Cuvantul Meu! „Pentru ce sa amesteci paiele cu
graul? zice Domnul … Iata, zice Domnul, am necaz pe cei ce prorocesc
vise neadevarate, care le istorisesc si ratacesc pe poporul Meu, cu
minciunile si cu indrazneala lor; nu i-am trimis Eu, nu Eu le-am dat
porunca si nu sunt de nici un folos poporului acestuia, zice
Domnul” (Ieremia 23:25, 28, 32).
“Caci terafimii vorbesc nimicuri, ghicitorii prorocesc minciuni,
visurile mint si mangaie cu desertaciuni. De aceea, ei ratacesc ca o
turma, sunt nenorociti, pentru ca n-au pastor” (Zaharia 10:2).
In Noul Testament,
din categoria viselor cu caracter sau origine teologica putem aminti
visele de instiintare pe care le-a avut Iosif, logodnicul Mariei cu
privire la pruncul Isus (Mat. 1:20-21; 2:13; 2:19; 2:22).
Un vis de avertizare l-a avut nevasta lui Pilat in timpul procesului
Domnului Isus (Matei 27:19).
Revarsarea Duhului Sfant la Rusalii si fenomenele extraordinare de care
a fost insotita este explicata ca o oferta facuta de Dumnezeu pentru
intrarea in finalul istoric anuntat prin profetul Ioel:
“Oamenii acestia nu sunt beti, cum va inchipuiti voi, caci nu este decat
al treilea ceas din zi. Ci aceasta este ce a fost spus prin prorocul
Ioel: „În zilele de pe urma, zice Dumnezeu, voi turna din Duhul Meu
peste orice faptura; feciorii vostri si fetele voastre vor proroci,
tinerii vostri vor avea vedenii si batranii vostri vor visa visuri! Da,
chiar si peste robii Mei si peste roabele Mele voi turna, in zilele
acelea, din Duhul Meu si vor proroci. Voi face sa se arate semne sus in
cer si minuni jos pe pamant, sange, foc si un vartej de fum; soarele se
va preface in intuneric si luna in sange, inainte ca sa vina ziua
Domnului, ziua aceea mare si stralucita. Atunci oricine va chema Numele
Domnului, va fi mantuit” (Fapte 2:15-21).
Din pacate, evreii nu s-au pocait de raul pe care-l facusera prin
rastignirea lui Isus si “vremurile de inviorare” promise n-au putut veni,
ci-si asteapta inca o implinire viitoare (Fapte 3:12-26).
Evanghelistul Filip a primit printr-un inger instiintarea de a merge
spre intalnirea cu famenul etiopian (Fapte 8:26). Anania s-a lasat cu
greu convins de un asemenea vis-vedenie care-l trimitea sa-i vorbeasca
prigonitorului Saul din Tars despre planurile pe care le avea Dumnezeu
cu el in vestirea Evangheliei (Fapte 9:10-16). Sutasul Corneliu a primit
intr-un vis-vedenie porunca de a-l chema pe Petru ca sa primeasca
mantuirea si botezul prin Evanghelia Domnului Isus (Fapte 10:3-6). Tot
printr-un vis-vedenia a trebuit sa fie pregatit si Petru pentru aceasta
nemaiauzita lucrare printre cei netaiati imprejur (Fapte 10:9-20). Un
vis de descoperire profetica l-a avut si proorocul Agag care a vestit
“Ca va fi o foamete mare in toata lumea. Si a si fost in adevar, in
zilele imparatului Claudiu” (Fapte 11:27-28).
Apostolul Pavel a avut parte de niste vise-vedenii care l-au directionat
in lucrarea lui misionara spre teritoriile neevanghelizate ale Europei:
“Noaptea, Pavel a avut o vedenie: un om din Macedonia sta in picioare si
i-a facut urmatoarea rugaminte: “treci in Macedonia si ajuta-ne!” (Fapte
16:9).
Cand greutatile din Corint il faceau pe Pavel sa se gandeasca sa plece
de acolo, Dumnezeu l-a convins sa ramana tot printr-un astfel de
vis-vedenie: “ Noaptea, Domnul i-a zis lui Pavel intr-o vedenie: „Nu te
teme; ci vorbeste si nu tacea, caci Eu sunt cu tine; si nimeni nu va
pune mana pe tine, ca sa-ti faca rau: vorbeste, fiindca am mult norod in
aceasta cetate” (Fapte 19:9-10).
De fapt, foarte multe pasaje biblice dovedesc ca termenul de vis si
acela de vedenie erau echivalente in gandirea poporului lui Dumnezeu.
Aceasta asociere de termeni este intalnita si in Fapte 23:11, unde, dupa
ce fusese prins de iudei si dat pe mainile dregatorilor romani, Pavel
este instiintat de Dumnezeu ca misiunea lui printre evrei se apropie de
sfarsit si ca va trebui sa plece din Israel ca sa marturiseasca despre
Domnul Isus la Roma: “În noaptea urmatoare, Domnul s-a aratat lui Pavel
si i-a zis: „Îndrazneste, Pavele; caci, dupa cum ai marturisit despre
Mine in Ierusalim, tot asa trebuie sa marturisesti si in Roma” (Fapte
23:11).
O carte intreaga a Noului Testament, a fost scrisa ca o inregistrare a
unor imagini mentale primite de apostolul Ioan cand era exilat pe insula
Patmos pentru credinta crestina.
Consideratii finale (unde fiecare trebuie sa tragem niste concluzii)
1.
Incontestabil, visele sunt o realitate din viata copiilor lui Dumnezeu,
atat in Vechiul Testament, cat si in Noul Testament.
2.
Ca fenomene necontrolate rational, visele pot avea cel putin trei cauze
diferite: biologice, psihologice si teologice.
3.
Biblia contine si relatari pozitive despre vise, dar si avertizari
foarte categorice impotriva lor, informandu-ne despre posibilitatea
pervertirii mesajului lor prin contaminarea cu factorii decadentei umane
si chiar cu factori de inselare demonica.
4.
Ca metoda de revelare si de cunoasterea voiei lui Dumnezeu, visele sunt
inferioare Scripturii si trebuiesc subordonate ei. Daca ar fi fost
altfel, Dumnezeu nu s-ar mai fi ostenit sa ne dea Biblia si sa se
ingrijeasca de traducerea ei in atatea limbi de pe fata pamantului.
Calea calauzirii prin visuri ar fi fost mult mai usoara si mai la
indemana fiecarui om. Ar fi fost insa si mult mai … periculoasa. Asa cum
am aratat deja, visele noastre pot avea cauze multiple. Dupa cum nu tot
ce zboara se mananca, nici tot ce visam nu “vine de la Domnul”.
Varietatea de proveniente ale viselor subliniaza si mai mult ca ele nu
sunt o cale incontestabila de cunoasterea voiei lui Dumnezeu.
Majoritatea viselor sunt trairi la nivelul psihicului, reactii la
solicitarile vietii si limpeziri ale proceselor noastre mentale
tulburate de confuziile de peste zi. Visele sunt afectate de factori
subiectivi si pot produce multa confuzie. Dumnezeu a gasit cu cale sa ne
lase la dispozitie marturia obiectiva a Cuvantului revelat si scris pe
paginile Scripturii.
5.
In vechime, Dumnezeu le-a poruncit celor din Israel sa arate prudenta si
discernamant in ceea ce priveste sursa si interpretarile viselor. Asa
cum am vazut deja, ele pot fi reflexii ale propriei personalitati,
efecte ale tulburarilor de metabolism sau chiar pot avea origini
demonice (Ier. 23:28). Dumnezeu le-a spus evreilor sa-si verifice
intotdeauna visele cu standardul absolut al poruncilor lui Dumnezeu
(Deut. 13:1-5).
6.
Vise cu continut “teologic” ar insemna astazi o continuare a
“revelatiei” Scripturilor si ar nega invatatura despre canonul complet
al Bibliei, asa cum o cunoastem noi astazi. Continutul unor astfel de
vise ar trebui colectionat ca o “completare” la continutului Noului
Testament. Asa ceva ar fi sinonim sau cu valoarea “traditiei” privita de
Biserica ortodoxa ca o completare si chiar corectare a revelatiei
scrise. Asa ceva ar valida activitatea si invatatura lui Mahomed,
profetul lui Alah care sustine ca a primit continutul Coranului prin
niste vise avute intr-un rastimp de 23 de ani. Islamul nu contesta
valoarea Vechiului si Noului Testament, dar le trece prin validarea sau
infirmarea adusa de continutul ultimei revelatii daruite de Dumnezeu
prin “visele lui Mahomed”. Se intelege de la sine ca nu putem sa fim de
acord cu plasarea viselor cu caracter teologic pe acelasi plan valoric
cu revelatia scrisa in canonul Bibliei.
7.
Revelatia Scripturilor este definitiva si deplina. Visele au fost un
instrument de calauzire mai ales pentru vremea cand oamenii nu aveau la
indemana Cuvantul scris, asa cum il avem noi astazi. Desi credem in
probabilitatea impliniri viitoare a profetiei lui Ioel ca semn al vremii
sfarsitului, norma generala pentru Biserica crestina de azi, nu pentru
poporul Israel, este mesajul Scripturilor: “Toata Scriptura este
insuflata de Dumnezeu si de folos ca sa invete, sa mustre, sa indrepte,
sa dea intelepciune in neprihanire, pentru ca omul lui Dumnezeu sa fie
desavarsit si cu totul destoinic pentru orice lucrare buna.” (Tim.
3:16-17).
8.
Este intelept sa nu luam niciodata hotarari majore bazate doar pe
continutul unui vis pe care l-am avut noaptea. Un astfel de vis trebuie
verificat daca se armonizeaza cu intreaga revelatie scrisa a
Scripturilor, cu sfatul unor oameni spirituali pe care ii respectam si
mai ales cu parerea parintilor sau a celorlalti copii ai lui Dumnezeu cu
care El ne-a asezat sa traim si sa calatorim impreuna prin viata.
Verificati intotdeauna daca aveti “pacea care intrece orice pricepere”
in hotararile luate si nu va lasati purtati incoace si incolo de
impulsuri violente si porniri necontrolate.
Prin anul 1980, cineva lansase zvonul ca se va scufunda California.
Ziarele si emisiunile de televiziune publicau tot felul de reportaje
despre o anumita aliniere a planetelor si tot felul de “specialisti”
profeteau catastrofe inspaimantatoare. In psihoza generala, intr-o
biserica romana din Los Angeles, o femeie care se pretindea profetesa
s-a ridicat in cadrul unei adunari crestine si a spus ceva de genul:
“poporul Meu, vreau sa te scap pentru ca te iubesc. Nu vreau sa te
pedepsesc atunci cand voi pedepsi pacatul oamenilor din aceste locuri.
Fa-ti bagajele si pleaca spre Portland, Oregon.” Aproape intreaga
Biserica a ascultat acest anunt profetic si s-au mutat la Portland. Nu
s-a intamplat nimic. Planetele si-au vazut de mersul lor, iar California
a ramas un tinut unic si binecuvantat acolo unde o stie toata lumea.
Ironia mare este ca si femeia care a facut atunci profetia … a ramas si
ea tot in Los Angeles.
Apostolul Ioan le scris celor din vremea lui, “Fratilor sa nu dati
crezare oricarui duh, ci sa cercetati daca …, caci in lume au iesit
…mincinosi. “ Parafrazand mesajul lui Ioan, incheiem acest mic studiu
spunand si noi: “Fratilor, visele sunt o parte din existenta si din
trairile noastre; numai … nu dati crezare oricarui vis, ci cercetati
totul si opriti doar ce este bun.”
