Index

18. Necazul lui Iacov

Ieremia 30:7;  Daniel 12:1
Exista greseli cu consecinte tragice. Ele ne cufunda in suferinta si agonie. Unele sunt datorate refuzului nostru de a accepta de la inceput planul lui Dumnezeu cu viata noastra, fiind o manifestare a incapatinarii si razvratirii firii noastre pamintesti impotriva Celui ce le conduce pe toate.O asemenea greseala este ilustrata de un "tip profetic" din Biblie. El se numeste "necazul lui Iacov". Textul din Ieremia 30:7 si Daniel 12:1 ne vorbeste despre ea.

Iata citeva observatii pe marginea acestui text profetic:

1. Observati intii alegerea atenta a cuvintelor: "necazul lui ... Iacov." (Ier. 30:7a).
De ce Iacov? Stim cu toti ca poporul lui Dumnezeu se numea Israel, nu Iacov! Alegerea intentionata a numelui Iacov este o trimitere la realitati spirituale.

Dualitatea Iacov - Israel este alternanta dintre "inselatoarea" fire paminteasca si binecuvintata fire a celor care au fost infrinti in lupta cu Dumnezeu si au cerut cu lacrimi binecuvintarea. Dupa noaptea de lupta de linga piriul Iaboc (Gen. 32:24-30), Dumnezeu i-a schimbat numele pribeagului fiu al lui Isaac din Iacov ("cel ce tine de calcii", "cel inselator") in Israel ("Cel ce lupta cu Dumnezeu", "printul lui Dumnezeu").

De ce alege atunci textul expresia "necazul lui Iacov"? Tocmai pentru a sublinia ca cei din Israel vor avea de suferit pentru ca fac inca alegeri in firea paminteasca, impotrivitoare lui Dumnezeu si corupta in pornirile ei incapatinate.

Aceiasi metoda este folosita si de Domnul isus, care, desi ii schimbase intre timp numele lui Simon in "Petru", il numeste in ceasul cercetarii si al restaurarii: "Simone, fiul lui Iona, ma iubesti" (Ioan 21:16).

2. Observati apoi ca acest necaz va fi urmat de o izbavire (Ier. 30:7b-9).
Dumnezeu nu se opreste la pedepsirea incapatinarii, ci aduce dupa ea vremuri de binecuvintare. Aceasta inseamna HAR! Slavit sa fie Dumnezeul harului!

Succesiunea "strimtorare - binecuvintare" este ilustrata in "tipologia profetica" de alte doua intinmplari din istoria poporului lui Dumnezeu. Una s-a petrecut in relatia celor din Israel cu Iosif, iar cealalta in relatia lor cu Moise. In ambele cazuri, copii lui Dumnezeu n-au recunoscut intentia de izbavire oferita de trimisul lui Dumnezeu si au trebuit sa treaca printr-o perioada de "mare necaz."

In cazul lui Iosif, mesajul profetic le-a fost dat prin visele mai tinarului lor frate, iar in cazul lui Moise prin omorirea egipteanului. De fiecare data insa, evreii au ales impotrivirea, iar trimisul lui Dumnezeu a fost "vindut" sau a trebuit sa plece de la ei pentru o vreme.

Din cauza refuzului lor, evreii au trebuit sa treaca prin ani grei de suferinta. Dumnezeu n-a renuntat insa la planul Sau, ci si-a trimis solii inca o data.Acest tipar profetic vestea lucrarea Domnului Isus si cele doua veniri ale Sale. Din cauza ca L-au refuzat la prima Sa venire, evreii trec acum prin ani de suferinte si vor ajunge sa traiasca ceea ce Biblia numeste "necazul lui Iacov." Din strimtorarea teribila a necazului, evreii vor striga, ca si fratiilor din robia Egiptului, dupa izbavire si Dumnezeu Il va trimite a doua oara pe Domnul Isus. El ii va izbavi si ii va duce in vremea Imparatiei.

3. Observati implicatia practica a textului: orice impotrivire inseamna in esenta o autopedepsire si o aminare a planului binecuvintarilor.
Dumnezeu nu-si schimba planul, dar cei ce refuza pier in pedeapsa neascultarii. Ca neam, Israelul a fost izbavit din Egipt, dar o generatie (40 de ani petrecuti de Moise in Madian), generatia celor care n-au ascultat, a trebuit sa moara fara sa guste bucuria izbavirii. La fel s-a intimplat si cu cei ce au cirtit in pustie, cind Dumnezeu "s-a dezgustat de neamul acesta" (generatia aceea) si a zis: "Ei intotdeauna se ratacesc in inima lor. N-au cunoscut caile Mele! Am jurat dar in minia Mea ca nu vor intra in odihna Mea!" (Evrei 3:10-11).

Incheiere: Orice incapatinare a ta nu impiedica planul lui Dumnezeu cu lumea, dar te poate impiedica pe tine sa te bucuri de binecuvintarile lui Dumnezeu.