Capitolul 10

 

RENAŞTEREA MISTERULUI
BABILONEAN

 

„Preaiubiţilor, să nu daţi crezare oricărui duh, ci să cercetaţi duhurile
dacă sunt de la Dumnezeu: căci în lume au ieşit mulţi prooroci mincinoşi“.

1 Ioan 4:1

 

Unificarea religiei îi dă posibilitatea lui Antihrist să domine cu putere, pentru ca apoi să distrugă religia pentru a rămâne singur. Această religie universală este desemnată prin multe nume al căror sens este asemănător. Ea este numită „Curva cea mare“. Ea reprezintă o religie care prostituează numele Miresei lui Hristos şi se asociază tuturor religiilor false.

Biblia arată cu multă precizie că va exista o religie unică. Aceasta va domina lumea în epoca dinaintea întoarcerii lui Hristos, mai ales acum când atâtea religii se luptă să câştige spiritul şi inima oamenilor. Nu este de mirare. Mulţi oameni sunt străini de orice concept de supranatural şi de orice formă de religie. Creştinismul nu este o religie.

În religie, omul încearcă să fie bun, adică să se apropie de Dumnezeu, prin propriile lui eforturi.

În creştinism, Dumnezeu ia iniţiativa şi se apleacă spre om prin Fiul Său Isus Hristos, pe care L-a jertfit pentru noi.

 

Originea astrologiei

Se pare că ea a luat fiinţă în Caldeea, când s-a construit un turn (Turnul Babel), când oamenii au dorit să ajungă la cer (Gen. 11:4). „Turn“ poate însemna zigurat, observator, de unde preoţii studiau mişcarea stelelor. În textul original nu există cuvântul „atinge“, deoarece oamenii pe vremea aceea erau foarte inteligenţi şi instruiţi şi îşi dădeau seama că nu puteau atinge cerul cu un turn, ci îl puteau doar observa şi studia.

Henry H. Halley spune în manualul său biblic că „raţiunea de a fi a ziguratelor era un cult idolatru“. Această astrologie primitivă descrisă cu o formă de hieroglife inventată de vechii caldeeni a început să atribuie o oarecare semnificaţie aştrilor. Ei împărţeau cerul în 12 părţi, după semnele zodiacului, şi ziceau că aştrii domină destinul oamenilor. Această religie a devenit înfloritoare şi a avut cea mai mare glorie în imperiul babilonean fondat de casta preoţilor caldeeni. Aceştia au devenit aristocraţia preoţească. Ei erau foarte stimaţi şi apreciaţi de împăraţi care le construiau zigurate foarte înalte. Astrologii erau consideraţi ca având tot atâta putere ca şi împăratul. Putem înţelege cât L-a supărat pe Dumnezeu acest lucru, pentru că a coborât personal ca să distrugă acest observator astrologic. Nimrod, primul dictator, este la originea ideii de a se construi turnul Babel.

Dumnezeu spune că dacă toată lumea ar fi guvernată de un singur dictator, răul  n-ar mai avea limită. Până atunci oamenii vorbeau o singură limbă, dar  Dumnezeu  le-a încurcat limbile şi i-a împrăştiat pe toată faţa pământului.

Acest pasaj ne arată că Dumnezeu, în planul Lui pentru lume până la venirea Prinţului Păcii, nu îngăduie o conducere universală şi internaţională, ci existenţa naţiunilor. Este singurul mod de a împiedica lumea să cadă sub autoritatea unui dictator care ar putea distruge omenirea.

Scriptura spune că un mare dictator va urca repede la putere şi va stăpâni prin această religie veche numită Mister (taină), Babilon. Tocmai această religie o vedem în Geneza, făcând posibilă o dictatură mondială.

Marele profet Isaia, în capitolul 47, face analiza cultului şi religiei Babilonului. Descrierea şi judecata care aşteaptă această „religie“ are o legătură aşa de strânsă cu ceea ce se petrece în zilele noastre că abia ne putem reţine admiraţia noastră pentru imaginile profetice ale Bibliei. În capitolul 47:1 zice: „Coboară-te şi şezi în ţărână, fecioară, fiica Babilonului; şezi pe pământ, fără scaun de domnie, fiica Haldeilor; căci nu te vor mai numi subţirică şi plăcută“. Iar în versetul 5: „Şezi într-un colţ şi taci, fata Haldeilor! căci nu te vor mai numi împărăteasa împărăţiilor“ (are mare legătură cu capitolul 17 din Apocalipsa).

Să trecem din nou la Daniel, ale cărui profeţii se petrec în zilele noastre. El a fost iniţiat în toată înţelepciunea babilonenilor, dar el n-a adoptat-o. A fost o încercare formidabilă pentru credinţa lui, pe care şi-a păstrat-o, cu toată veritabila „spălare a creierului“ pe care a trebuit s-o sufere din partea stăpânilor lui.

Nebucadneţar avea la curtea lui fel de fel de vrăjitori şi cititori în stele sau astrologi şi i-a chemat să-i tălmăcească visul cu copacul şi cu străjerul care a coborât din cer. Textele scribilor, datând din timpul turnului Babel, fiind cărţi de magie, astrologie şi ştiinţă ocultă, fac parte din literatura cea mai veche a lumii. Descântătorii practicau magia neagră. Acelaşi termen este folosit pentru vrăjitorii care îl imitau pe Moise (Exod 7:11).

Cuvântul „haldei“ mai înseamnă şi astrologi care cercetau ziua şi ceasul naşterii cuiva şi apoi îi stabileau destinul prin horoscop. Acest procedeu s-a răspândit în lumea aramaică, fiind preluat de arabi, de perşi, etc.

Vechii astrologi credeau că destinul era scris în stele înainte de naştere şi că nu-i poţi schimba cursul.

Visul lui Nebucadneţar este o descoperire despre urmarea puterilor mondiale care trebuia să cucerească lumea până la a doua venire a lui Mesia.

Dumnezeu condamnă astrologia care oricum nu poate spune adevărul, cu cât mai puţin viitorul. De aceea poporul Israel a fost aspru pedepsit şi dus în robia babiloneană din cauza idolatriei (2 Împ. 23 – împăratul Iosia distruge o parte din idoli).

Apostolul Ioan în Apocalipsa 17 denunţă un sistem religios unic de care se va servi Antihrist pentru a stăpâni popoarele, şi va stăpâni întâi Roma apoi Ierusalimul.

În capitolul 17:3-5 se descrie fastul şi bogăţia acestei religii (curva îmbrăcată în purpură şi stacojiu). Mama prostituatelor este falsa biserică, care L-a trădat pe Dumnezeu. Taina Babilonului este acea femeie care şedea pe „fiara“ cu zece coarne (confederaţia celor zece naţiuni şi Antihrist care le conduce).

Această religie, din punct de vedere istoric, a dominat multe imperii. Apostolul Ioan, scriind cam pe la anul 95, spune despre aceste imperii pe care le-a dominat femeia (Apoc. 17:9,10).

Primul imperiu dominat de această religie a fost al Haldeii.

Al doilea a fost Egiptul – cu piramidele care aveau o semnificaţie astrologică. Sfinxul este cheia de împărţire a Pământului în cele 12 constelaţii ale zodiacului. Capul este al unei femei, iar corpul de leu. Cuvântul „sfinx“ în limba greacă înseamnă „a lega“. Prima parte a cercului zodiacului este femeia, Fecioara, iar ultima, Leul. Sfinxul leagă cele două părţi şi marchează începutul şi sfârşitul zodiacului.

Al treilea imperiu a fost Babilonul însuşi.

Al patrulea imperiu a fost cel medo-persan.

Al cincilea imperiu a fost cel elen.

Ioan spune că „cinci au căzut“, unul este, adică imperiul roman care exista atunci, celălalt „care n-a venit încă“ este imperiul roman restaurat.

Antihristul va ieşi din cultura vechiului imperiu roman. El va uni şi va stăpâni peste confederaţia celor zece, formând a şaptea putere. Apocalipsa 9:20,21 confirmă că oamenii au continuat să fie idolatri.

În America se practică închinarea la idoli de piatră şi de metal. Cuvântul „descântec“ vine de la grecescul „pharmakeia“, care a dat cuvântul „farmacie“.

Toate neamurile au fost seduse de vrăjitoria (descântecele) tale (Apoc. 18:23) – răspândirea mare a drogurilor printre tinerii studenţi, elevi, copii.

Autorul zice: am văzut cum un tânăr poate fi întunecat. Şi-a exprimat dorinţa de a-L cunoaşte pe Hristos – tânărul fiind o mare inteligenţă. Timp de câteva săptămâni am încercat să am întrevederi cu el, dar în final mi-a spus: „Cred tot ce-mi spui, dar nu vreau să-mi predau viaţa lui Hristos“. Când l-am revăzut peste câteva luni, mi-a spus că el are o religie şi că l-a văzut pe dumnezeu şi că a făcut „evadări“. „Acest dumnezeu este împăratul întunericului – pe el îl adorăm noi“.

Cei care se droghează îl cunosc pe Satan şi ştiu că nu pot scăpa din laţul lui. Drogurile reduc gândirea şi voinţa celor care le consumă.

La Los Angeles şi New York se ţin regulat şedinţe de vrăjitorie şi acestea îi încântă mai ales pe elevii de liceu.

Biserica vizibilă este caracterizată printr-o lepădare de credinţă, mai ales înainte de venirea Domnului Hristos.

Apostazie = lepădare de la principiile fundamentale ale lui Hristos.

Biserica apostată a fost întotdeauna şi va fi adunarea vizibilă, materială a oamenilor care pot să se numească creştini, indiferent de grandoarea sau denumirea clădirilor lor. Hristos este Capul Bisericii adevărate şi Biserica este Trupul lui Hristos (1 Cor. 12:12,13 şi Col. 1:18).

Dar pot fi şi credincioşi adevăraţi în bisericile apostate şi ei să sufere din pricina învăţăturilor false (2 Petru 2:1).

 

Prostituata

Este o femeie necredincioasă – la fel şi biserica ce pretinde că este Mireasa lui Hristos (2 Ioan 7). Atenţie, când nu se învaţă că Domnul Isus a venit în trup, este apostazie.

În America s-a făcut un sondaj de opinie şi credinţă, la seminarii teologice, asupra învăţăturilor de bază din creştinism şi s-a constatat că:

50%  leapădă naşterea din fecioară a Domnului Isus;

71%  neagă viaţa sufletului după moarte;

98%  nu cred în revenirea personală a Domnului Isus pe pământ.

Deci învăţători mincinoşi care strecoară erezii nimicitoare (2 Petru 2:1).

Când oamenii se îndepărtează de creştinism, biserica îşi pierde influenţa şi se ridică o mişcare religioasă, un ecumenism satanic, la care aderă din păcate şi multe biserici protestante.

O tendinţă crescândă spre unitate se desfăşoară în zilele noastre în numeroase biserici. Aceasta ar putea duce la o „suprabiserică“ de o putere religioasă şi politică imensă. Satan iubeşte mult religia care este o mare putere de întunecare a spiritelor oamenilor.

Domnul Isus îi numeşte pe ucenicii Lui (reprezentanţii adevăraţilor creştini) sarea pământului. Dacă sarea este ridicată, acest important element de conservare n-ar mai putea reţine procesul de descompunere.

Când cei falşi învaţă şi învăţăturile false capătă putere, climatul moral se va deteriora din cauza lipsei de „sare“.

În 2 Timotei 3:1-4 aflăm cum vor fi oamenii în vremurile din urmă.

Pavel spune că intelectualismul va creşte, dar oamenii nu vor ajunge la cunoştinţa adevărului. Cu toate cunoştinţele tehnice, omenirea nu a făcut nici un pas spre dragoste, siguranţă şi adevărată fericire. Pavel spune că oamenii vor avea doar o formă de evlavie, dar fără putere.

Sistemul religios din perioada Necazului celui mare fiind fără Dumnezeu, va fi puternic prin puterea lui Satan. Acest sistem va domina fiara sau marele dictator care va fi căpetenia confederaţiei celor zece state. Se pare că teama de comunism şi nevoia unei apărări comune contra „împăratului de la miazănoapte“ va împinge sistemul politic mondial în braţele curvei sau a sistemului religios  mondial.

Prostituata va fi îmbrăcată în purpură şi stacojiu, împodobită cu aur şi pietre scumpe şi perle (Apoc. 17:4).

Acest sistem este frumos în exterior, dar corupt până în inimă.

Această prostituată nu este numai un sistem religios, ci şi o cetate – cum spune Apocalipsa 17:9,15,18. Ea şade pe 7 coline – Roma.

De acolo va domina sistemul religios câtva timp, în alianţă cu sistemul politic. După câtva timp, sistemul politic va urî sistemul religios, pentru că Antihristul vrea să domine. Apocalipsa 18:2 arată distrugerea sistemului religios, care se va face în două faze:

1.                 „A căzut“ – se referă la distrugerea sistemului religios de către dictator, şi aceasta se va întâmpla în mijlocul Necazului celui mare.

2.                 Se referă la imediata distrugere a oraşului Roma.

Singura cale spre Dumnezeu este Domnul Isus Hristos, spune Biblia. Cei ce nu văd aşa, îi văd pe ceilalţi, care Îl au pe Domnul Isus ca Mântuitor, ca nişte oameni înguşti şi dogmatici.

 

 

Capitolul 11

 

ULTIMUL DRUM – RĂPIREA

 

„Un pas mic pentru un om – o săritură de uriaş pentru omenire“

Neil Armstrong, comandantul navei Apolo 11 – 20.07.69

 

1969 – anul când omul terestru a păşit pe Lună şi când pământenii îşi ţineau respiraţia în faţa televizoarelor. Dar oricât de stupefiant a fost acest drum pe Lună, oamenii (bărbaţi, femei, copii) vor face într-o zi un alt drum, care va tăia răsuflarea la tot restul lumii. Cei ce vor rămâne pe pământ vor căuta cu tot efortul spiritului uman să explice dispariţia a milioane de oameni odată.

 

Ce vor spune cei care nu au crezut?

„Circulam pe autostradă şi deodată mai multe maşini au rămas fără şoferi şi s-a produs panică în circulaţie. Desigur, este o invazie de fiinţe extraterestre“.

„Ceva ciudat, la un curs de filozofia religiilor, trei studenţi au dispărut ca prin farmec. Aceştia încercau mereu să argumenteze credinţa şi viaţa lor din Biblie“.

Alţii, care frecventau diverse biserici, s-au trezit cu rude şi prieteni lipsă.

Părerile vor fi diferite de la om la om. Numai cei care au citit Biblia vor şti ce s-a întâmplat cu adevărat.

Într-o zi Domnul Isus, după făgăduinţa Lui, va veni să-i ia pe cei care au făcut legământ cu El, care au crezut Cuvântul Lui şi Îi ies în întâmpinare în văzduh fără rachete sau nave spaţiale. Ei vor fi duşi într-un loc minunat. Pământul cu toate splendorile lui nu poate fi comparat cu acel loc.

De câte ori nu ai spus cuvântul „imposibil“ şi totuşi Dumnezeu a rezolvat, căci totul este cu putinţă celui ce crede în Domnul Isus şi Îl ia pe cuvânt.

Cuvântul lui Dumnezeu spune că va fi o generaţie de credincioşi care nu vor vedea moartea. Aceştia vor fi răpiţi de pe pământ înainte de marea strâmtorare – cu cele mai teribile cataclisme, măceluri şi foamete.

Să examinăm profeţiile cu privire la „fericita noastră nădejde“ (Tit 2:13-15).

Când ne uităm în jur, nădejdea noastră devine tot mai fierbinte şi mai fericită.

Domnul Isus a spus în Ioan 14:1-3 că va reveni să ne ia, ca acolo unde este El să fim şi noi, cei care L-am iubit. Viaţa veşnică din locul pregătit va depăşi cele mai mari bucurii pe care le-am cunoscut pe pământ.

Apostolul Pavel în 1 Corinteni 15:50-52 ne spune o taină pe care o vor trăi adevăraţii creştini, care sunt mai puţini decât cei ce-şi zic creştini, şi ne descoperă lucruri importante despre răpire.

Este foarte important să deosebim felul de a lucra al lui Dumnezeu cu cei ce formează Biserica lui Hristos, cu sfinţii din poporul Israel şi cu neamurile care vor rămâne pe pământ pentru împărăţia de 1000 de ani.

Este o deosebire între a doua venire a lui Hristos şi răpirea credincioşilor.

Orice credincios adevărat – în Hristos – este iniţiat de Domnul şi are părtăşie cu El şi cu ceilalţi şi numai aceştia pot înţelege tainele lui Dumnezeu.

Taina pe care Dumnezeu o descoperă apostolului Pavel este minunată.

„A dormi“ nu înseamnă că sufletul, conştiinţa sau personalitatea ta a murit, ci el merge la Domnul Isus pentru a-L vedea şi a fi cu El veşnic (2 Cor. 5:1-10).

Domnul Isus va învia trupurile celor adormiţi, din pricina Duhului Său care este în ei. Cum zice şi în Filipeni 3:20,21 că Domnul Isus le va face asemenea trupului Său de glorie.

Acest eveniment va avea loc aşa cum spune Dumnezeu, într-o clipă, într-o clipeală din ochi, la cea din urmă trâmbiţă. Toţi credincioşii care fac parte din Biserica lui Hristos vor pleca spre Canaanul ceresc şi vor fi schimbaţi. Cum? În esenţa fiinţei noastre, dar vom avea un trup ca al Domnului Isus (Filipeni 3:21). Aspectul vizibil al fiinţei va rămâne, pentru că sus ne vom recunoaşte. Acel trup slăvit şi veşnic nu va mai fi supus îmbătrânirii, nici durerii, nici descompunerii. Când Scriptura spune „morţii vor învia nesupuşi putrezirii“, ea vorbeşte de creştinii care au murit fizic. Ei vor învia pentru a-L întâlni pe Hristos în văzduh. Dar când Scriptura spune că acest trup muritor trebuie să se îmbrace în nemurire, ea vorbeşte de cei care vor fi în viaţă la venirea lui Hristos. Aceasta este taina răpirii. Aceasta este nădejdea pe care Pavel o oferă generaţiei care va trăi la venirea lui Hristos. Apostolul Pavel mai face o precizare: cei care au murit credincioşi în Hristos vor învia înaintea transformării trupurilor noastre şi împreună Îl vom întâmpina pe Domnul Isus în văzduh. Lumea nu va şti nimic, pentru că totul se va petrece într-o clipă şi în mare taină.

Însă răpirea nu va avea loc în acelaşi timp cu venirea Domnului Isus ca Împărat. Acestea sunt două evenimente deosebite, privind poporul evreu şi planul Său cu privire la Biserică, plan căruia acum îi dă întâietatea. Biserica se compune din evrei şi neamuri.

Acum trăim în timpul Bisericii şi ea este răspunzătoare pentru evanghelizarea lumii.

Scriptura face o deosebire între timpul Bisericii şi timpul Necazului celui mare, care pare a fi o lucrare a lui Dumnezeu cu privire la Israel. În timpul Necazului celui mare lumina va fi proiectată asupra evreilor. În Apocalipsa 7:1-4 evreii sunt răspunzători pentru evanghelizarea lumii.

Întoarcerea Domnului Isus va fi vizibilă pe tot pământul (Apocalipsa 1:7), dar la răpire numai cei credincioşi care vor fi răpiţi Îl vor vedea – pentru că este o taină.

La răpire lumea nu va înţelege nimic, dar când va veni Domnul Isus ca Împărat, El va veni în timpul unui război căruia îi va pune capăt. Atunci El îi va despărţi pe credincioşi de necredincioşi (Matei 25).

Răpirea nu poate avea loc odată cu revenirea Domnului Isus ca Împărat, pentru că atunci nu ar mai fi muritori care să populeze planeta. Ori este scris că în Împărăţie vor intra cei care nu au primit semnul fiarei şi cei care s-au închinat Domnului Isus. Şi astfel va începe Împărăţia care este preludiul veşniciei.

 

Biserica a dispărut

Cea mai lungă descriere a Necazului celui mare este în Apocalipsa de la capitolul 6 la 19.

În primele cinci capitole ale Apocalipsei Biserica este menţionată de 30 de ori. Apoi în celelalte capitole nu mai este menţionată. Ea străluceşte prin absenţa ei, pentru că ea se află în slavă, aşa cum se spune în capitolele 4 şi 5.

 

Fiţi gata

Când se va produce răpirea? Nu ştiu, dar Domnul ştie. După toate semnele suntem în perioada întoarcerii Domnului (1 Tes. 5:4). Noi nu trebuie să fim surprinşi, ci pregătiţi. Din nenorocire nu toţi sunt gata, pentru că nu toţi cunosc profeţiile şi Cuvântul (1 Tes. 5:5). Noi suntem ai zilei, nu ai nopţii şi ai întunericului.

Întunericul se aplică celor care nu-L cunosc pe Hristos ca Mântuitor şi care nu au lumina Duhului Sfânt care să-i ajute să înţeleagă aceste profeţii şi aceste împliniri.

Dacă ştii că profeţii au vorbit din partea lui Dumnezeu, dacă Duhul Sfânt îţi vorbeşte, trebuie să fii vigilent. Nimic altceva nu trebuie să se împlinească înainte ca Domnul Isus să te ia ca să fii cu El în cer.

Când Îl vom vedea pe Domnul faţă-n faţă, vom privi viaţa noastră prezentă şi vom vedea că lucrurile pe care le credeam importante sunt ca nişte jucării părăsite în copilăria noastră.

Ce viaţă ar trebui să ducem noi? O viaţă de optimism, de aşteptare, plină de bucurie şi dragoste. Ar trebui să trăim ca nişte oameni care ştiu că nu mai au mult de stat pe pământ.